Proiectie – Drepturile muncii explorate de femei – Unite – young women exploring labour rights

 

Glosar video realizat in Polonia in iunie 2018 cadrul unui camp FLTI international cu tematica drepturilor muncii: “Unite! Young woman exploring labour rights” si reflecta un mix de continut teoretic si de experiente personale de izolare si alienare in cadrul precarizarii cauzate de capitalismul neoliberal, fiind concluzia artistica a unei saptamani de discutii si ateliere pe tematica muncii la care au luat parte tinere din grupuri non-ierarhice locale, din variate parti ale europei, cu diverse proveniente sociale si culturale. Continue reading Proiectie – Drepturile muncii explorate de femei – Unite – young women exploring labour rights

Dincolo de Datorie şi Bucurie

 

tradus de ciumăfaiu, din

Anarchy in the Age of Dinosaurs‘, de ‘the curious george brigade‘, pp. 33 – 41

 

Prea multe colective, prietenii și proiecte au fost distruse inutil din cauza unor disensiuni asupra motivelor de bază pentru munca politică. Aceste diviziuni asupra motivațiilor fundamentale amenință până și proiectele și colectivele cele mai ‘pure’. Acest obstacol este mai răspândit și destructiv decât sectarianismul ‘roşu versus verde’ sau diviziunile de demult dintre  Pacifism versus Acțiune Directă. Ele au totodată nefericita capacitate de a destrăma prietenii și de a-i lăsa pe oameni mirați de ce anume a mers prost. Foarte puțin a fost scris asupra acestui conflict dintr-o perspectivă anarhistă. Continue reading Dincolo de Datorie şi Bucurie

Anti-national day party

 

Saturday night we celebrate. We didn’t want to but, the police said that if we protest the national day we are neither humans, nor citizens nor romanians. So let’s celebrate the romanian state.

The state that evicts, imprisons, beats and tear-gasses its romanian human citizens.

The state that kills thousands of animals because they are not humans citizens romanians.

The state that refuses to finance schools hospitals social housing but finances referendums and cathedrals for the orthodox church because they are the real romanians citizens humans.

The state that keeps prisons overpopulated with inmates because they are not citizens humans romanians.

The state that would rather lie to us about our histories and stuff us with nationalism and founding myths than eradicate the poverty in which millions of romanians citizens humans live.

The state governed by peace and security but where if you are a woman, a gay or a lesbian, a sex worker, a Roma person, an anarchist etc you need to live in a constant state of fear of other romanians humans citizens.

The state in which we are free to do what we want unless we disrupt the state and don’t consider ourselves non-romanians-citizens-humans.

The state that turns a blind eye to neo-fascist gangs and aggressors but does not tolerate critical voices and labels them as non-romanian-citizen-human.

Well then let us celebrate a hundred years of non-ironic happiness, a hundred years of unity in our ancestors’ values – among which there is no compassion, equity, social justice or any of that leftist crap.

Saturday night, at A.casa we celebrate together with a party with beer and other beverages, with some vegan food, few hours of anti-nationalist music, with joy and deep feelings in our soul. That black non-romanian-citizen-human soul of ours.

Despre siguranţă şi eroism în activism

de afinitate
grup

Acum exact un an am găsit in Londra un ziar care se chema exact aşa – The Paper.[1] În ea era un articol cu titlul ‘Nu vom fi faimoşi’. Am simţit de îndată deja dupa titlu că textul vorbeşte despre atât de multe din experienţele mele, atâtea încercări de a construi ceva şi tot atâtea eşecuri. Următoarele rânduri sunt scrise cu această propoziţie în minte – nu vom fi faimoşi sau faimoase. Voi scrie din propria perspectivă şi despre propriile mele experienţe şi sentimente. Asta înseamnă că nu vreau ca acest text să fie o predică despre activism, solidaritate, modestie sau securitate. Nu sunt în poziţia de a predica nimănui, în special nu vouă, celor care aţi înfruntat frigul acestei ierni pe străzile Bucureştiului şi Clujului în ultima lună. Dar în acelaşi timp cred că exista lecţii pe care le putem învăţa din greşelile noastre. Continue reading Despre siguranţă şi eroism în activism

O scrisoare deschisă pentru bărbații din Mișcare

 

O scrisoare deschisă pentru bărbații din Mișcare. Taci din gură ! Sau, cum să ne purtăm mai bine în ședințe

 

Dan Spalding, În Breaking the MANacles. An anti-patriarchy reader, 2008

tradus de ciumafaiu, in ‘Buruieni‘, nr.1

 

‘În ciuda măștii pe care o purtam, rosteam deseori tirania puterii. Prima mea datorie a fost sa îmi cultiv o liniște revoluționară.’ Subcomandantul Marcos

Introducere

A fi un activist sau o activistă în ziua de azi înseamnă a lupta pentru mii de lucruri diferite – drepturile populațiilor indigene, pădurile tropicale, responsabilitatea corporațiilor etc. În ciuda acestei diversități, pare că există totuși un soi de consens asupra tipului de societate pe care vrem să o creem. Aceasta e o societate care nu e bazată pe supremația rasei albe, exploatare de clasă sau patriarhalism.

Acest eseu este despre cum se poartă bărbații în ședințe. În mare parte, este despre cum ne purtăm rău, dar sunt incluse și sugestii despre cum să ne purtăm mai bine. Bărbații din Mișcare reproduc patriarhalismul în cadrul acesteia, și câștigă de pe urma acestui lucru. Prin ‘patriarhalism’ înțeleg un sistem de valori, comportamente și relații care acordă o putere mai mare bărbaților. Acest sistem se bazează pe dominație, pe autoritate și ostilitate. Prin ‘Mișcare’ înțeleg mișcarea împotriva globalizării corporatiste din SUA, din care fac parte. (…)

  Continue reading O scrisoare deschisă pentru bărbații din Mișcare