—————————————————
Peste 50 de persoane s-au adunat astazi, 25 mai, in Parcul Operei la evenimentul organizat in solidaritate cu cei care protesteaza impotriva serviciului militar obligatoriu din Lituania. Sub egida “Hrana, nu bombe!”, am mancat impreuna o masa calda si ne-am impartasit ingrijorarile fata de proximitatea razboiului, fata de reintroducerea serviciului militar obligatoriu si fata de efectele provocate de militarizarea Europei de Est.
E timpul sa luam atitudine, pentru ca aceste războaie nu sunt ale noastre, ale cetăţenilor, ci ale celor care ne conduc, ale politicienilor, pentru interesele lor!
[EN]
—————————————————–
Over 50 persons gathered today in the center of Cluj for the event organised in solidarity with those against the mandatory military service in Lithuania. During “Food not Bombs!” we ate a warm meal and we shared our concerns about the military conflicts in Eastern Europe and about reintroducing the mandatory military service and the effects of militarization.
It is time to stand up because these wars are not ours, the citizens, but it is our leaders’, the politicians’, serving their own interests!
Evenimentul a fost organizat in solidaritate cu fraţii noştrii din Lituania care se opun reintroducerii serviciului militar obligatoriu și militarizării sud-estului Europei. Deși suferă abuzuri din partea statului doar pentru susţinerea pacisfismului, sâmbătă 23 mai, a avut loc în Vilnius un protest menit să condamne agresiunile Rusiei în estul Ucrainei și prin care s-a cerut încetarea obligativității serviciului militar.
Prin ”Hrană nu bombe!” s-a vrut tragerea unui semnal de alarmă faţă de militarizarea Europei de Est, în care conflictul din Ucraina este folosit ca şi pretext pentru creşterea bugetelor de apărare, încălcarea unor drepturi în numele siguranţei sau susţinerea necondiţionată a intereselor imperiale şi militare fie a SUA, fie a Rusiei.
Cei care mai nutresc iluzii în privinţa sistemului electoral trebuie să observe că indiferent de cine ajunge preşedinte sau ce partid controlează guvernul, deciziile cu adevărat importante sunt identice.
Prima acţiune a actualului preşedinte al Romaniei a fost decorarea unui fost nazist, apoi mărirea bugetului apărării naţionale şi recenta modificare a legii privind constituirea şi staţionarea unor structuri militare NATO pe teritoriul ţării. Dacă mai amintim şi faptul că România se află implicată de peste 10 ani în două războaie de agresiune – sau, după cum ni se spune, de “eliberare” si “democratizare” – împotriva Afganistanului şi Irakului fără ca vreo facţiune politică să se împotrivească minimal, vedem de fapt cum se conturează o imagine a servilismului şi obedienţei faţă de interesele imperiale ale SUA.
Denuntarea acestor intereseze este de obicei imediat acompaniată de acuzele de a te afla pe state de plată ruseşti sau cel puţin de a face inconştient jocul Rusiei.
Această logică duală, fie eşti cu „noi”, fie împotriva „noastră” nu prea se potriveşte cu valorile democraţiei şi civilizaţiei atât de mult clamate. Odată cu conflictul armat din Ucraina, suntem traşi din ce în ce mai tare într-un vârtej al înarmărilor şi încordărilor de muşchi fiind constant îndemnaţi să alegem o tabără: fie cea vestică, europeană şi democrată, fie cea estică, rusească şi totalitară. Aceste tipuri de diviziuni între forţele “binelui” şi “răului” denotă o logică simplstă, ne-critică şi cu un potenţial confictual accentuat pe care o respingem.
Acest tip de logică conduce în tot Estul Europei la schimbări ale legislaţiei militare, creşteri ale bugetelor de apărare sau chiar reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Cum intervenţia Rusiei în confictul ucrainean nu poate fi negată, la fel de bine nu poate fi negată imixtiunea SUA în EuroMaidanul ucrainean ca o încercare de a-şi mări zona de influenţă geo-strategică.
Tocmai de aceea, prin acest eveniment „Hrană Nu Bombe”, am atras atenţia asupra faptului că acest război nu este al nostru, al cetăţenilor, ci este de fapt războiul celor care ne conduc, al politicienilor, pentru interesele lor.