8 Martie.
Ziua în care sărbătorim victoriile surorilor noastre de-a lungul timpului și începutul luptei de eliberare a femeilor de sub opresiunea sistemului patriarhal.
Duminica, 8 Martie 2015, Piata Mihai Viteazu, ora 20!
Mars: Revendica 8 Martie! Du lupta mai departe!
————————————————————————
8 Martie a devenit o zi în care o floare sau un mărțișor ne poate face să uităm de societatea sexistă în care trăim, de inegalitățile şi de formele de opresiune cu care ne confruntăm zilnic.
După ani și ani de luptă, ni se dă ocazia să fim apreciate, să fim ascultate și să primim diverse atenții pentru CEA MAI BUNĂ MAMĂ, pentru CEA MAI IUBITOARE SOȚIE, pentru CEA MAI FRUMOASĂ IUBITĂ, pentru CEA MAI RĂBDĂTOARE BUNICĂ. Încă din primul rând al felicitării pe care o primim de la bărbatul de lângă noi, ni se arată de pe ce poziție, clar superioară, ni se mulțumește pentru că ne lăsăm folosite, obiectificate, manipulate, seduse tot restul anului. Femeia este întotdeauna subordonată bărbatului. Rolul care i se atribuie este întotdeauna în relație cu un bărbat sau făcând parte din “sfântul” nucleu familial. Rar se întamplă ca o femeie să fie recunoscută pentru ceea ce este, în afara normelor sociale impuse de patriarhie și capitalism.
Avem legi care ar trebui să protejeze drepturile femeilor, la fel de bine ca cele ale bărbaților. Dar uităm și excludem brutal pe cei și cele care nu se regăsesc într-un sistem binar a ceea ce înseamnă masculin și feminin, sau pe cei și cele care nu vor ca genul și sexualitatea să le definească persoana.
Trăim sub iluzia egalității între sexe, insa in statele europene, un barbat castiga cu pana la 30% mai mult decat o femeie, desi principiul salariului egal pentru o munca egala este inscris in tratatele europene inca din 1957. Femeile sunt de multe ori intrebate in interviuri pentru un job daca au sau isi doresc sa faca copii, daca sunt casatorite, ajungadu-se pana a li se impune prezentarea unui test de graviditate ori semnarea unui angajament ca nu vor ramane insarcinate sau ca nu vor naste pe durata de valabilitate a contractului de munca.
Să fii feminist sau feministă e considerat cel puțin expirat sau absurd. Râdem la bancuri discriminatoare la adresa femeii, ca și cum sexismul n-ar mai fi o problemă încă. Putem vota, putem deține funcții politice , putem alege o carieră, avem acces la educație. Dar experiențele din trecut ne-au arătat că statul nu poate guverna deaasupra voinței și alegerilor noastre. Unele dintre noi simțim sau auzim încă de efectele dezastruoase ale unor asemenea încercări.
Oricum, dincolo de lege, continuăm să perpetuăm modele opresive pe care am ajuns să le consideram ca fiind normale, de dorit și de urmat.
Nu vă lăsați încătușate de mărgele!
Haideti sa ne revendicam dreptul la alegere!
E libertatea noastra, aceea de a decide asupra propriilor noastre corpuri, aceea de a alege daca vrem sau nu sa avem un copil, e dreptul femeii de a face sau nu un avort.
E dreptul nostru de baza si reprezinta mult mai mult decat a fi pro-alegere. Pentru a fi cu adevarat libere trebuie nu doar sa avem dreptul sa alegem nasterea unui copil, avortul, sterilizarea sau controlul nasterii, ci sa fim lasate sa facem aceste alegeri in mod individual, fara presiunea sau autoritatea unui barbat, doctor, guvern sau religie. Haideti sa ne asumam drepturile la alegere, pe care le-am castigat cu greu dupa perioada comunista in care politica natalista a didacturii lui Ceausescu controla metodic viata noastra intima.
Haideti sa ne revendicam dreptul la educatie sexuala!
Educatia sexuala este o materie inca optionala in Romania. In timp ce fetele sunt invate ca abstinenta este cea mai buna solutie, baietii sunt liberi sa intrebe despre erectii si curiozitatile lor sexuale. Suntem construite social sa credem ca avem nivele scazute ale dorintei si ca suntem capabile de a obtine placere mai greu decat barbatii. Ni se transmite ca dorinta sexuala a barbatilor este aproape incontrolabila, supozitie care justifica comportamentul lor violent si opresant. E timpul sa punem punct imaginii femeilor ca receptori pasivi ai dorintei barbatilor. E timpul sa ne cerem drepturile la o educatie sexuala corespunzatoare, care sa promoveze sanatatea sexuala si reproductiva, reducerea sarcinilor nedorite, metode de contraceptie, relatiile respectuoase si consensuale si, nu in ultimul rand, sa nu promoveze in mod esential doar comportamente sexuale intre barbati si femei. Astfel, vom ajunge sa ne intelegem adevaratele nevoi si experiente, vom fi libere.
Noi femeile suntem învățate să ne fie frică să mergem singure noaptea. Astfel, conform valorilor dominante masculine, o femeie nu riscă doar abuzul, dar îl și caută. O femeie care depașește limitele nopții, încalcă regulile elementare ale comportamentului civilizat: o femeie decentă nu iese singură pe timpul noptii, este considerată o femeie ușoară, care nu își știe locul.
Femeile înca sunt blamate pentru viol sau violența masculină, este considerat, uneori, că este vina lor totală sau parțială dacă au fost violate, spre exemplu, dacă au consumat alcool, au flirtat sau au fost îmbrăcate provocator.
Este timpul să strigam: SUFICIENT! Astăzi vrem să revendicăm dreptul la noapte, la spații sigure, dreptul la un trai fără frică și să spunem că nu trebuie să fim niciodată învinuite pentru viol sau violență masculină.
Femeilor li se atribuie încă roluri pe care nu și le doresc, femeile sunt încă considerate slabe, discriminate, hărțuite, violate. Nu e de ajuns o zi din an în care să ne aducem aminte că vocea noastra poate și trebuie să conteze! Dar dacă tot avem acest prilej, haideți să revendicăm 8 MARTIE și să ducem lupta surorilor noastre mai departe!
De data aceasta este despre, cu și pentru femei! Vrem să ne auzim vocile și vrem să ne bucurăm împreună într-un cadru sigur și prietenos. Oricine este binevenit să se alăture marșului!